Alegerea materialului saditor

Cea mai importanta sursa pentru aprovizionarea cu pomi fructiferi este constituita din pepinierele autorizate, existente in multe localitati de pe teritoriul tarii cu o concentrare mai importanta in cele mai mari bazine pomicole. Pepinierele autorizate de I.T.C.S.M.C. ofera avantajul unui material sanatos, garantat din punct de vedere al soiului si pot furniza si date tehnice importante cum ar fi vigoarea portaltoiului. Preturile de vanzare ale puietilor nu sunt mici pentru ca, pana a fi adusi in faza de comercializare, sunt necesare o multime de activitati dintre care nu putine necesita munca calificata. De regula aceste preturi nu sunt negociabile si de aceea este bine ca la cumparare sa se faca macar o analiza atenta a materialului oferit pentru a se inlatura riscul de a achizitiona, pe sume importante de material inapt pentru obtinerea de pomi sanatosi, bine dezvoltati. Analiza se va opri mai intai asupra formei comerciale a pomului.

Controlul formei comerciale trebuie sa se opreasca asupra integritatii scoartei tulpinii si a ramificatiilor, asupra verticalitatii tulpinii, lipsa de defecte ale lemnului in zona de altoire, existent de radacini suficiente neranite si cu o distributie cat mai uniforma in lateral. Radacinile uscate excesiv, fara pamant pee le, pot indica faptul ca puietii au fost scosi din pamant mai demult si nu au fost protejati corespunzator. Acestia vor fi evitati.

Un al doilea aspect ce trebuie urmarit este in legatura cu potentialul productiv al pomului si cu puterea sa vegetativa. Aici au un rol important il are tipul de portaltoi care a fost altoit cu soiul nobil. Acesta imprima multe din caracteristicile proprii de crestere intregului ansamblu altoi-portaltoi, avand un rol important in definirea habitusului (vigorii) la maturitate a pomului. Nu e astfel de mirare ca acelasi soi altoit pe un portaltoi viguros poate necesita o suprafata de dezvoltare de 80-100 mp pec and altoit pe un portaltoi de vigoare slaba poate avea nevoie doar de un spatiu de 20-30 mp. Acest lucru este important de stiut mai ales in vederea stabilirii distantei minime intre pomi pe rand.

Este locul aici sa reamintim ca in primul an de la altoire altoiul trebuie sa atinga o lungime de 1 m. In functie de vigoarea portaltoiului si de soiul nobil utilizat pot fi acceptate si inaltimi de 80 cm ale pomilor. Dimensiunile sub aceasta valoare nu se vor accepta pentru ca ele denota o dezvoltare defectuasa si nu ofera o siguranta la prindere si la dezvoltarea ulterioara. In anul al doilea puietii trebuie sa aiba, pe langa varf, si 2-3-4 ramificatii laterale.

In multe tari se practica testarea de virusi a pomilor oferiti la vanzare. Este cunoscut faptul ca virozele sunt boli foarte importante ale pomilor si ca – de multe ori – ele impun defrisarea si o perioada de cultivare a terenului cu alte specii, care nu sunt afectate de aceste viroze. Acesta este principalul motiv pentru care legislatiile multor tari avansate economic interzic comercializarea puietilor netestati de virusi.

O alta cale de obtinere a pomilor fructiferi din soiuri valoroase este altoirea pe portaltoi existenti in flora locala. Printre cei mai des folositi enumeram prunul rosu, gutuiul, parul paduret, marul paduret, corcodusul, zarzarul. Trebuie amintit ca sunt pomicultori care opteaza pentru infiintarea de plantatii de dimensiuni importante in care planteaza pruni din soiuri autohtone (rosii, romanesti etc.). Pe langa faptul ca procurarea de puieti in acest caz nu implica cheltuieli, aceste soiuri sunt mult mai rezistente la boli si inghet. Prunele insa nu au calitatea soiurilor nobile si sunt destinate in exclusivitate prelucrarii prin distilare.

Un alt neajuns este acela ca aceste soiuri intra frecvent in alternanta de rodire.

Nucul si gutuiul au proprietatea de a transmite aproape in intregime caracteristicile soiului catre descentendii obtinuti din seminte.