Operatia de plantare a pomilor fructiferi in pepinierele cu productie mare. Asigura o prindere apropiata de 100%.

Operatia de plantare reprezinta, pentru pomul tanar, o expunere serioasa la numerosi factori de stress. Dintre acestia cel mai important este legat de afectarea sistemului redicular care se petrece la scoaterea pomului din solul pepinierei pentru a fi replantat in alta parte. Cu aceasta ocazie o mare parte din perisorii absorbanti ai radacinilor se rup chiar daca se lucreaza cu mare atentie. Totodata se pot rupe si ramificatii principale ale radacinii mai ales in cazul radacinilor pivotante ce pot patrunde la peste o jumatate de metro adancime in primul an. In afara de aceasta plantarea la locul definitive implica schimbari de microclimate, de compozitie chimica a solului etc. Daca pe langa toti acesti factori intervine si o lipsa serioasa de umiditate a solului, atunci procentul de prindere poate fi serios afectat. Acesta este si principalul motiv pentru care toamna este considerata ca anotimp propice plantarilor de pomi. Acestea pot incepe odata cu desfruzirea (sfarsitul lui septembire-octombrie) pe terenuri pregatite cu cateva luni inainte. Este recomandat ca plantarile sa fie incheiate cu 10-15 zile inainte de aparitia ingheturilor de la sfarsitul toamnei. Alt motiv pentru care plantarile de toamna sunt preferate este intrarea pomilor in repaus vegetative pe durata iernii. Nevoile de hranire in tot acest timp sunt mult reduse crutand radacina de eforturi mari si oferindu-i astfel suficient timp de adaptare. Plantarile de primavara, desi nu se recomanda, se practica totusi. O primavara secetoasa poate pune problem serioase nevoii de apa a puietilor care urmeaza sa intre rapid in vegetatie. De aceea in aceasta situatie este necesara irigarea pomilor proaspat plantati.